Câteodată merg la muncă folosind tramvaiul. Mulţumesc lui Dumnezeu că sunt doar 6 staţii şi mă lasă fix în faţa biroului. Azi de dimineaţă, cum stăteam eu ca o mare doamnă pe refugiu, din sens opus văd că vine un tramvai. Nimic neobişnuit, până în momentul în care mă claxonează. Mă uit spre vatmanul îmbrăcat într-un tricou portocaliu, care îmi zâmbea cu gura până la urechi şi îmi făcea semne disperate să îi dau numărul de telefon. Cred că văzuse reclama aia în care erau un tip şi o tipă la semafor, fiecare în maşina lui şi ea suflă pe geam să se aburească şi îi scrie cu degetul numărul de mobil. Oricum se potrivea, eram în intersescţie, eu aşteptând tramvaiul, el conducând tramvaiul, ce să mai spun, o potrivire perfectă. Preventiv i-am reţinut indicativul, ca să ştiu să mă feresc de el, să nu îl prind în drum spre casă. Cine ştie ce idee îi mai vine…
Feb 27
March 4th, 2009 at 8:35 am
nu m-a muşcat năpârca, bine că era închis în cabina tramvaiului.
oricum, daca avea vreo intenţie, îl atacam cu poşeta.
March 4th, 2009 at 6:50 am
=)) Mona, Mona, spune drept, vatmanul te-a muscat de piept?