mi se spunea…Alias

Cum ne place să găsim orice motiv pentru a mai trage o paranghelie, Alina a venit cu ideea sa ne facem de cap în stil americănesc. Aşa că am început să caut prin dulapuri să văd ce costumaţie îmi găsesc, potrivită cu tematica sărbătorii de peste oceanul cel mare. Locaţia a ales-o tot Alina, un clubuleţ pe Eforie, Tephra.

Nu mai fusesem, ambientul este drăguţ şi cochet, mobilierul mi-a plăcut în mod deosebit. Acolo ne aştepta chiar şi un make-up artist şi o garderobă pentru cei care au venit nepregătiţi. Nu a fost cazul nostru.

După cum bine vă daţi seama, cel mai bine mie mi s-a potrivit îmbrăcămintea de vrăjitoare, aceasta fiind reprezentativă personalităţii mele. Piesa de rezistenţă a fost mătura de paie pe care am plimbat-o mândră prin prin tot Bucureştiul.

Pe Alex l-am convins să se fardeze, discret, a clovn. Pălărie am găsit pe la mine, cel mai greu a fost să-l rujez… Dar în final am reuşit.

În club muzica a fost bună, în prima parte nu m-a dat pe spate, plus că este foarte greu să dansezi dansul pinguinului pe tocuri de 11 centimetri. La un anumit moment dat au început să bage muzică mai veche. Ne miram de ce noi suntem singurii care ţopăim de bezmetici prin sală şi ne bucurăm. Ne-am dat seama că toţi fiind de 30+, era muzica pe care ne zbănţuiam în facultate…. Eh, nouă să ne fie bine!

Bine că nu ne-a oprit poliţia la întoarcere. Cred că ne lua direct la secţie după ce Alex ar fi cerut un şerveţel demachiant ca să dea jos rujul roşu înainte să sufle în fiola…

Românii sunt oameni inventivi şi primitori aşa că, au preluat cu braţele deschise sărbătorirea zilei de Halloween. Copiii serbează la grădiniţe, companiile mari (şi mici) multinaţionale sau autohtone îşi trimit angajaţii să devalizeze pieţele în căutare de bostani, cofetăriile oferă plăcinte cu dovleac.

Vorbesc cu un prieten astăzi, să-l numim T. Ieri a primit misiune de la stăpânire sa facă rost de plăcinte cu dovleac. Amărâtul de el era disperat, îl trimit la Ana, să comande, că doar nu era bietul T sa se apuce de copt plăcinte.

Ca să vă introduc în context, T lucrează într-o clădire de birouri, modernă, unde sunt şi multe alte companii. Astăzi T a fost oferit voluntar de către colegi să cumpere dovleci pentru toată firma şi să organizeze mâine, de Halloween, concurs de modelat şi sculptat bostani. După ce că a căutat dovleci frumoşi, simetrici, s-a cărat cu ei in taxi, ajunge la birou şi se face de râs în toată clădirea pentru ca târa după el trei saci plini cu jucăriile sus amintite. Păi viaţă-i asta? Mâine îmi închid telefonul, pentru că în spiritul uşor horror al sărbătorii, cine ştie ce mi-l pun pe bietul T să facă…poate să se costumeze în Dracula şi să o ia pe scări prin clădire cu „trick – or – treating”. Ca să fie tacâmul complet.