Simona Rădoi m-a inspirat cu o postare pe Facebook. Am adaptat-o: “Mona Ardeleanu, clasa a Ia D, prima bancă de la mijloc”. În liceu, mai orientată, am ales banca a IIIa de la geam. Aveam mai multe posibilităţi de petrecere a timpului, la orele care nu-mi ridicau un interes deosebit. Fereastra deschisă mă inspira să scriu tot felul de “prostii” la mijlocul caietului, locul strategic poziţionat îmi permitea să citesc vreun roman şi nu în ultimul rând, era locul perfect pentru copiat. Da, am şi copiat. Dar am şi învăţat la materiile mai apropiate mie.

Astăzi este ziua unei colege (La mulţi ani, Flori!). M-am omorât, la florărie, cu părinţii care stăteau înşiraţi în faţa magazinului cu flori, uitându-se cu nerăbdare la ceas, ochind cu ochi hulpavi florile dorite. Drumul până la muncă a fost un calvar! La radio, Christian Ciocan ne explica cum afluirea şi defluirea cârdurilor de părinţi şi copii cresc valorile de trafic cu 20%. Tare!

Da, am fost răutăcioasă şi am gândit că e în zadar. Că mulţi dintre ei se duc degeaba. Apoi am citit articolul Ivonei Boitan. Şi da, are dreptate: sunt proşti, deştepţi, putori, silitori, toate felurile. După chipul şi asemănarea părinţilor, de cele mai multe ori. Şi am stat şi m-am gîndit. Pentru ăia 2% dintre cele 3 milioane de elevi, 2% sclipitori şi silitori, merită să se blocheze oraşul? În acelaşi timp, merită să mă enervez? Sunt ai noştri, cu ei trebuie să defilăm. Acum cîteva zile, încurajam copilul unei prietene să citească. El nu şi nu! Şi l-a întrebat: “peste câţiva ani, când vei sta cu o fată pe terasă, vei avea nevoie de un subiect de discuţie. De unde crezi că va veni el, dacă tu nu ai citit nimic? Vă veţi plictisi uitându-vă, stingher, unul prin altul…”. Sinceră să fiu, mă aşteptam să-mi dea un răspuns de genul: Şi Becali are puţină şcoală şi uite câţi bani are. Nu mi-a răspuns aşa, din fericire! Sau din nefericire. Nici nu ştiu cum s-o iau…

Oricum, le doresc copiilor de şcoală un an bun, în care să acumuleze ceea ce e necesar unei societăţi educate!